Nu ceda-n lupta!

Vechiul meu coleg si prieten a scris aceste versuri pe cand era inca in liceu – Petrica Bistran.

Eram intr-o zi friguroasa in autobuzul 178 din Bucuresti. Petrica Bistran alergase ca sa prinda si el autobuzul. Eu eram framantat de suferinta lui Iov asa ca, stiindul ca scrie poezie, l-am intrebat daca nu are o poezie pe tema lui Iov. Imi doream sa readuc la viata suferinta lui Iov si biruinta lui (prin recitare). Mi-a spus ca nu are asa ceva dar are o alta poezie…

“Nu ceda-n lupta” chiar daca totul iti pare acuma fara rost. Ai avut un moment in care, sus pe munte fiind, ai limpede tinta si locul in care se depune stagul biruintei. Este normal acum, in lupta fiind, jos in vale, este normal sa-ti fie greu si sa nu mai zaresti victoria. Toti crestinii au trecut prin valea aceasta si totusi, luptand, au ajuns acolo, la tinta mult dorita. Adu-ti te rog aminte ca Domnul Isus Hristos a fost cel mai puternic lovit atunci cand a coborat in valea noastra si totusi… a luptat… pana in clipa cand inima s-a oprit.

Mai lupta, lupta chiar si doborat crestine!